Babesioza





Oferta de pret disponibila la cerere!

Babesioza Click pe imagine pentru varianta marita

BABESIOZA

CITESTE!! Babesioza este o boala mortala si tot mai raspandita dar opservata la timp se trateaza. Fii informat si poti salva astfel viata animalutului tau.

 

Babesioza este o boal parazitar cu evoluie, teoretic, sezonier.

În ultimii ani îns, exist îmbolnviri pe tot parcursul anului, variind doar frecvena apariiei acestora, de la sporadic în anotimpul rece la foarte frecvent în perioadele cu temperaturi pozitive.

Este o boal distribuit pe întreg globul, care afecteaz oamenii i animalele deopotriv.

Este cauzat de un protozoar care paraziteaz în interiorul eritrocitelor (globulele roii ale sângelui) i care aparine genului Babesia.

Aceast boal este transmis de ctre cpue în timpul hrnirii.

Semnele clinice apar la aproximativ 6-8 zile de la inoculare iar dezvoltarea paraziilor în interiorul hematiilor are drept consecin distrugerea acestora din urm (hemoliz).

Este caracteristic tetrada clinic: febr, icter, anemie, hemoglobinurie. Animalul este apatic, refuz hrnirea, urina este colorat în brun rocat, iar în stadii avansate apar anemia, slbirea, icterul.

Febra este persistent i poate atinge valori chiar de peste 41 °C.

Mai pot aparea diferite modificri funcionale ale sistemului nervos central sau gastro-intestinale, cauzate de îngreunarea circulaiei în aceste teritorii de ctre eritrocitele distruse (constipaie, diaree etc.).

Dei semnele clinice conduc medicul ctre suspiciunea de babesioz, diagnosticul trebuie întotdeauna confirmat prin examinarea microscopic a unui frotiu din sânge periferic recoltat de la animalul bolnav i evidenierea hematiilor distruse sau paraziilor intracelulari, cu aspect caracteristic.

Semnele clinice menionate sunt comune mai multor hemoparazitoze, aa încât trebuie s se fac i diagnosticul diferenial între acestea pentru stabilirea diagnosticului de certitudine.

Forma supraacut sau acut a babesiozei dureaz 24-48 de ore i are sfârit letal, forma cronic oferind timpul necesar interveniei terapeutice, în încercarea de a salva viaa animalului.

Efectuarea unei hemoleucograme aduce indicii importante legate de prezena anemiei i aprecierea gravitii acesteia. Este foarte important i examenul biochimic sangvin pentru aprecierea strii funcionale a organelor interne (ficat, rinichi).

Se mai recomand ecografia abdominal, unde se vor evidenia dimensiunile crescute ale splinei (splenomegalie).

În tratarea acestei boli se beneficiaza de un antidot cu eficien foarte bun. Din pacate, acest agent prezint i efecte adverse dup administrare, de ordin hepatic i renal. De aceea, recomandm tratamente de susinere general a organismului înainte cu 12-24 ore i dup administrarea acestui antidot,  pân la îmbuntirea strii clinice a animalului afectat.

De asemenea, se pot folosi i antibiotice, dar nu întotdeauna starea clinic a animalului permite desfurarea tratamentului cu acestea, deoarece durata este de 7-14-30 zile.

Unele animale, aflate în stadii avansate de anemie, pot necesita hemotransfuzii.

Boala netratat este fatal.

Profilaxia acestei boli se realizeaz prin combaterea cpuelor (dezinsecia curilor cu iarb, a cutilor), evitarea locurilor cu iarb din abunden i aplicarea pe pielea animalelor a substanelor antiparazitare externe i repelente (care previn infestarea animalelor cu cpue) la intervalul de timp menionat în prospectul produsului. Pentru majoritatea acestor produse, dup prima aplicare se repet tratamentul la 2-3 sptmâni, iar apoi la fiecare 28-30 de zile. Se pot aplica i zgrzi antiparazitare, cele de bun calitate fiind eficiente chiar 4-6 luni. Chiar dac exist zgarda, se recomand totui combinarea acestei metode cu aplicarea antiparazitarelor spot-on  (pipete care se aplic pe pielea animalelor) la intervale de 20-30 zile.

Este important de menionat c babesioza afecteaz i oamenii, transmiterea fcându-se tot prin muctura de cpu. Exist substane repelete de uz uman pe care v încurajm s le folosii în vederea scderii riscului de a contracta o boal cu transmitere prin îneptura de insecte.

Înc un detaliu interesant, i pe care proprietarii de animale nu îl percep cu uurin, este acela c nu toate populaiile de cpuse sunt ele însele infectate cu Babesia spp., în consecin, acestea nu transmit boala. Din pcate, în România nu exist zone cartografiate care s se actualizeze anual în funcie de dinamica i evoluia populaiilor de insecte hematofage. De asemenea, msurile oficiale de combatere în mas a duntorilor sunt foarte rare.

Aadar, nu orice cpu poate transmite babesioza, pe de alt parte o singur cpu infectat i care st ataat de animalul de companie 24-48 ore poate transmite boala.

 

Dr. Adriana Ionescu